Ultima masă

În tragica zi de 14 aprilie 1912, cheltuielile cu hrana pasagerilor şi a echipajului au fost de 120.000 lire.
Deşi purta deja un nume mitologic, parcă pentru a sublinia că acesta era insuficient pentru majestuosul “oraş-plutitor” ce se pregătea pentru prima sa traversare a Atlanticului, Titanicul a fost “botezat” de presa engleză şi din întreaga lume cu supranume precum: “Acest Goliat al va­poa­relor” sau “Gigantul na­velor de linie”. Era con­siderat, în cercurile ma­ritime de pretutindeni, un adevărat “triumf al arhitecturii na­va­le britanice”, datorită dimensiunilor sale şi dotărilor existente la bord. Avea, cu siguranţă, cele mai avansate facilităţi culi­nare de pe un vas din clasa lui şi cei mai vrednici bucătari, ospătari, somelieri ş.a. La nevoie, aici puteau fi hrănite peste 3.000 de persoane – pasageri şi membri ai echipajului –, care s-ar fi bucurat de tot confortul posibil al epocii. Dintr-o statistică – preluată şi de presa românească a vremii –, se ştie că la data de 28 martie s-au îmbarcat la bordul Titanicului: 23.000 kg de carne proaspătă, 35.000 de ouă, 12.500 kg carne de pasăre, 40.000 kg de cartofi, 7.000 litri de lapte, 1.200 litri de smîntînă, 5.000 kg de zahăr, 250 butoaie cu făină, 10.000 kg de legume, 12.000 de sticle cu apă minerală, 15.000 de butelii de bere, 10.000 de sticle cu vin, 7.000 de pahare, 25.000 de obiecte de argintărie, 5.000 de cuţite, 6.000 de farfurii etc. Iată şi o listă cu vitele şi păsările transportate de Tita­nic: 1.050 de prepeliţe, 330 de potîrnichi, 500 de porumbei, 80 de miei, 15 vaci, 50 de boi, 110 viţei, 180 de mascuri (porci), 2.600 de pui de găină, 200 de curcani, 120 de gîşte, 460 de raţe şi 270 de fazani. În neferi­citul naufragiu au pierit toate animalele care… încă nu fuseseră sacrificate pentru a ajunge în farfuriile pasagerilor şi ale echipajului.
Despre felul în care se derulau orele de masă pentru pasagerii Titanicului, la toate cele trei clase, s-au scris de-a lungul timpului mai multe cărţi. Una dintre cele mai cunoscute este “The last dinner on the Titanic”, a canadienilor Rick Archibold şi Dana McCauley. Cunoscînd cutumele vremii – şi luînd ca model felul în care Escoffier, ilustrul gastronom francez, înţelesese să construiască, în anii următori, strategia restaurantelor de pe navele de lux ale companiei Cunard Line –, realizatorii primei ecranizări care avea ca subiect tragedia Titanicului, “A night to remember” (1958), au încercat să reproducă atmosfera ultimei cine de pe celebrul vas. Fidel este reprodus ultimul dineu şi în filmul lui James Cameron, “Titanic” (1997), cu Leonardo di Caprio şi Kate Winslet în rolurile principale.
De la splendoarea restaurantului “à la carte” şi încăperile exclusiviste adiacente salonului de clasa I, la confortul cinei de la clasa a II-a şi pînă la modul practic de a supa de la clasa a III-a, încercăm să vă oferim un tur la bord, cu descrieri şi anecdote fascinante, care evocă perioada. Felurile din meniurile de pe Titanic au fost aflate săpînd în sursele perioadei.
Pentru cina din 14 aprilie, ţinută în onoarea căpitanului Smith în restaurantul “à la carte”, s-au servit ouă de prepeliţă cu caviar, homar “Termidor” şi portocale “en Surprise”. Şi, în vreme ce în salonul de la clasa I pasagerii puteau alege dintr-un meniu în care se găseau consome “Olga”, somon poşat cu sos muslin, fileuri Mignon “Lili” sau eclere cu ciocolată, viaţa sub punte, la clasa a III-a avea gust de friptură de porc cu salvie sau de “perle” de ceapă ori de “plum-pudding” cu sos dulce.
Pregătirea cinei pe Titanic începea cu trimiterea invitaţiilor, continua cu crearea atmosferei, decorarea mesei, alegerea vinurilor şi prezentarea fiecărui fel de mîncare. În timp ce orchestra de coarde cînta şi şampania curgea, într-o lume a eleganţei pierdute, la bordul vasului de linie de legendă, pasagerii cinau pentru ultima oară.

In Jurnalul National, Editie speciala din 15 aprilie 2008